La prima vedere s-ar părea că merg la cursul de limbă norvegiană pentru că așa drag am prins de vorba asta încât vreau să o știu și eu. Păi nu-i chiar așa. Merg pentru că am nevoie să vorbesc norvegiana, iar dacă tot sunt aici, mai bine învăț și eu ceva nou. Apoi, odată ce am plătit cursul trebuie să mă țin de el, nu e chiar ieftin și nici nu-s omul care aruncă cu banii pe fereastră. De la început mi-am dat seama că este cea mai bună ocazie de socializare la care am luat parte de când sunt în Oslo. Aici am întâlnit niște oameni pe sufletul meu.
Prima petrecere la care ne-am adunat a fost găzduită de Catherine, o scoțiancă mutată de curând în Oslo. Fata asta are un chef de râs permanent și trăiește pe o bărcuță. E cât se poate de cool. Tipa a organizat o petrecere la care i-a invitat pe toți cei cunoscuți în oraș. Pentru noi, cei de la curs, invitația a fost foarte specială, cel puțin pentru mine. Într-o pauză a scris anunțul pe tablă, menționând - ''Jeg har whisky'' (Eu am whisky - scottish), ulterior trimițându-ne harta pe mail. Totul a fost super inedit. Afară era ger, iar ca să ajungi pe barcă trebuia să dai un test de echilibristică pe o bârnă lată de 30-40 cm., lungă cam de 3 metri, în condițiile în care afară era ger și umezeală. A avut ea grijă să dea cu sare. La un moment dat eram 14 persoane îngrămădite sub prelata ce ținea loc de living, plus un copil de un anișor al lui Rashmi, cea care a organizat următoarea petrecere.
Nu mă pot hotărî, dacă să mă axez pe povestirea mâncării sau a petrecerii, dacă să las povestea pe blogul de food sau să o mut pe celălalt tărâm. Totuși, dacă stau să mă gândesc mai bine, am o relație destul de 'personală' și cu acest blog, poate chiar a devenit mai drag mie decât celălalt. Probabil că aici este locul unde reușesc să îmbin câteva dintre plăcerile vieții mele. Acolo se ascunde spiritul.
La petrecere organizată de Rashmi de gătit vegetarian mi-a plăcut foarte mult. Cred că dacă-mi dai o bucătărie și oameni fani pe lângă mine, voi putea găti până la epuizare. Să prezint mai bine bucatele în funcție de care vei putea recunoaște fetele. Karin, italianca, a preparat prea bine cunoscutele spaghetti al pomodoro și cel mai bun risotto cu șofran pe care l-am mâncat vreodată. Catherine a fost adusa la petrecere pe o bicicletă verde vintage pe locul destinat bagajului sau scaunul pentru copil sau unui om mai mic. Căra un rucsac mare și roșu din care ieșeau cele mai frumoase baghete pe care le-am văzut vreodată și purta zâmbetul larg și cald ce i se potrivește atât de bine. A preparat Tasty and Fast camembert cu usturoi la cuptor. Super bun! Rashmi a gătit vegetables biryani (cu orez și șofran). Sarah a adus cele mai bune brownies. Iar eu, pentru că în urmă cu câteva zile fusese ziua mea, am pregătit de acasă un super tort - mousse de 3 chocolates, iar în bucătăria gazdă am preparat o tartă de mămăligă cu spanac și vinete cu mozzarella și roșii la cuptor.
Petrecerea a fost un succes. Am stat la coadă la mâncare. După ce-am terminat berile, am băut tot vinul adus de restul oaspeților și am vorbit despre iubiri și muncă, pace și Norvegia, Berlusconi și EU.
Urmează petrecerea de Anul Nou, găzduită de mine. Voi face 6-7 feluri de aperitive, unele românești. Am confecționat felinare pentru afară. Sper să ningă și să vină multă, multă lume. Și-mi voi pune o dorință la miezul nopții.
Decizia a fost luată: vei primi mai multe poze și mai puțină poveste.
To be continued..
Super articol!
RăspundețiȘtergere