Mamaliga cu branza si smantana

…ouă și cârnați prăjiți.

Această combinație nu mai are nevoie de nicio prezentare. 

Cât timp prepari mămăliguța, prăjește ouăle într-o lingură de ulei. Dacă este necesar, mai adaugă încă puțin ulei și prăjește și cârnații. Taie o felie de brânzică bună, pune o murătură alături, sparge o ceapă sau mușcă dintr-un fir de ceapă verde (ce te face pe tine sa te simți cel mai bine, aia-i potrivirea), ceva smântână și bucură-te de acestă combinație atât de bine cunoscută în România. Enjoy Tasty and Fast! 

S-ar putea să-ți placă și mămăliga mea în straturi, într-o combinație super gustoasă. Plus multe alte  ''mămăligi reinventate''. 

Mămăligă în straturi

Mămăligă în straturi la cuptor cu spanac, brânză de capră, ouă și smântână

Sub îndemnul ''Mămăligari din toate țările, uniți-vă!'', blogerii culinari, oameni pe care îi leagă o mare pasiune comună - gastronomia, și-au propus să reinventeze mămăliga. La prima vedere, poate că ai spune ''Cum să faci asta? Mămăliga-i una și aia e.'' Așa și este, mămăliga e o fiertură de apă cu făină de porumb și sare, a cărei consistență se modifică în funcție de cantitatea de mălai adăugată. Dar ce se poate face cu ea? Ce se poate adăuga în ea pe lângă ingredientele de bază? Ne-am gândit noi pentru tine și-am făcut din sfânta mămăligă vedetă contemporană. Propunerea a fost pe placul tuturor celor care au auzit de acest proiect, fenomen cum îmi place mie să-i spun. Cu mic, cu mare, am pus-o de-o mămăligă, la propriu, și-am reinventat-o, îmbinând-o așa cum ne-a ajutat imaginația. Rezultatul îl poți vedea și singur/ă. Și nu doar mămăliga mea combinată, ci toate creațiile devenite vedete, link-urile către acestea fiind la finalul postării. Dar până acolo, fii atent/ă, ce ''ușor'' mi-a fost mie.

Ei bine, ce am pus eu la cale nu este chiar ceva necunoscut. S-a mai făcut așa ceva prin casele românilor, dar în familia mea nu se obișnuia. Așa că am făcut o mămăligă în straturi de toată bunătatea, și fără carne. În timp ce-mi făceam planuri legate de ingrediente și de aspect mi-au mai venit și alte idei. Mai mult, totul era decis, piața făcută, ingredientele înșirate pe masa de lucru, iar eu vroiam să fac altceva. Dar am rămas la ideea inițială, totuși. Restul fanteziilor le voi pune în practică cu altă ocazie. Până atunci, sunt sigură că vei găsi în postările prietenilor mei de mai jos, multe idei inedite  de mămăligă cu care îți poți impresiona oaspeții.

În continuare îți prezint mămăliga mea în straturi, ușor de preparat, foarte gustoasă, cât și un sfat legat de aspect (confecționarea unei forme cilindrice). De asemenea, poți schimba ingredientele. Adică spanacul îl poți înlocui cu afumătură trasă la tigaie. Sau branza de capră cu brânză de oaie. Rețeta prezentată este pentru patru persoane. Poți folosi o tavă obișnuită de yena, o tavă pentru cozonac sau poți opta pentru aspectul prezentat în poze - cilindru. Pentru asta, fie îți cumperi de la un magazin specializat patru cilindri metalici, fie îi confecționezi. Ai nevoie de patru coperți A4 de revistă. Fiecare bucată de carton o îndoi pe lungime, o îmbraci în folie de aluminiu, apoi formezi un cilindru pe care îl capsezi. Și asta e. Destul de simplu, nu? Acești cilindri sunt de unică folosință. Eu cu ajutorul lor am dat formă preparatului. 

Ingrediente:

• 4 căni de apă
• o cană de mălai
• o linguriță rasă de sare
• 100 gr. de unt
• o cutie de spanac, bine stors de apă
• 350 gr. de brânză de capră moale
• jumătate de ceapă, tăiată mărunt
• 2 căței de usturoi, tăiați mărunt
• 3 linguri de ulei de măsline
• 4 ouă
• 6 linguri de smântână
• roșii cherry 
• sare și piper după gust

Prepararea mămăligii ține și de modul în care te înveți. Îmi amintesc că mama, în timp ce gătea, vorbea încontinuu, explicându-mi ce face. ''Acum spumăm supa'', ''Dăm focul mai mic când călim ceapa'', ''Fierbe tăițeii pentru supă separat''. Și tot așa... Nu vorbea singură, dar când mă prindea că intru în bucătărie, începea lecția, indiferent dacă mă nimeream la finalul preparării bucatelor sau la început, la mămăligă sau la ostropel. Îți dai seama că asta era tehnica ei să mă pregătească... să mă descurc sigură. Unde mai pui că se spune că o fată care știe să facă mămăligă e bună de măritat?! Mărog, nu știu de unde zicerea asta... Astfel, mi-au rămas întipărite în minte multe ''trucuri'' pe care acum le aplic. În legătură cu mămăliga, mai bine zis... terciul (mămăligă foarte moale), îmi amintesc că-mi spunea că trebuie fiert foarte bine înainte să adaug restul de mălai. De aceea, și eu îți propun să folosești varianta în care lași terciul să fiarbă.

Preparare:

Pasul 1

Mai întâi prepară spanacul.

Pune-l într-o sită și apasă-l ușor cu o furculiță, astfel încât să elimini apa. Pune pe foc o tigaie antiaderentă și încinge 2 linguri de ulei de măsline sau de gătit. Călește ceapa, până devine aurie, la foc mediu, adaugă usturoiul și mai călește două minute. Pune apoi spanacul, condimentează cu sare și piper și mai lasă totul pe foc 3-4 minute. Apoi, pune tigaia deoparte.

Pasul 2

Taie rondele brânza de capră.

Pasul 3

Pregătește mămăliga.

Într-un vas de tuci sau într-o caserolă antiaderentă, pune la fiert cele 4 căni de apă și o linguriță rasă de sare. Când începe să fiarbă apa, adaugă, în ploaie, jumătate din cantitatea de mălai, amestecând cu un tel sau cu o lingură de lemn în continuu, astfel încât să nu se formeze cocoloașe. Dă imediat focul mai încet, pune capacul și lasă să fiarbă 7-10 minute, amestecând din când în când. Ia capacul de pe cratiță și adaugă treptat mălaiul rămas, amestecând mereu. Adaugă cele 100 de gr. de unt și mai ține vasul pe foc mic aproximativ 10 minute, amestecând constant. Ai grijă să nu se lipească. Vei obține o mămăligă nu vârtoasă, foarte bună. Mai este o variantă de preparare a mămăligii pe care o cunosc, dar nu o folosesc. Se pune apa cu sarea pe foc. Când începe să fiarbă, se adaugă tot mălaiul și se amestecă, se tot amestecă până e gata. Am încercat și eu, dar mi s-a părut că mămăliga rezultată nu e fiartă. Poate nu îmi iese mie...

Dă drumul la cuptor și setează temperatura la 180 de grade.

Pasul 4

Așează formele într-o tavă pentru cuptor. Preparatul prezentat este format din două straturi de mămăligă. Trebuie să lucrezi rapid și să procedezi astfel: pune un strat de mămăligă, un strat de spanac (oprește o lingură cu spanac), câteva felii de branză, iar un strat de mămăligă și un strat de felii de brânză.

Pasul 5

Bate 4 ouă cu 4 linguri de smântână și cu o lingură de spanac, condimentează cu sare și piper și răspândește amestecul obținut uniform în forme (deasupra brânzei). Pune în tavă câteva crenguțe cu roșii cherry și dă tava la cuptor pentru aproximativ 35-40 de minute, la 180 de grade, până crema de ou și smântână se coace.

Pasul 6

Amestecă cele 2 linguri de smântână rămase cu o lingură de ulei de măsline, sare și piper. Scoate mămăliga în straturi din cuptor și las-o să se odihnească 2 minute, apoi adaugă sosul de smântână și ulei de măsline și servește imediat.

Este delicioasă! Enjoy!

Așa cum ți-am promis, te invit să vizitezi link-urile de mai jos și să te lași inspirat/ă de creațiile prietenilor mei. O parte semnificativă a blogosferei culinare românești a luat parte la acest proiect, prin urmare, sunt sigură că vei găsi rețete inedite și savuroase, reinventate de oameni pasionați.

Georgiana si Iolanda Voinea - Mămăligă, ou ochi cu ceapă prăjită şi crispy chorizo Diana Duca - Batoane de Mămăligă cu Roșii Uscate, Gorgonzola și Ierburi Aromatice Daiana si Cosmin - Paine cu maia, faina de malai si durum... Lacramioara Mihaela - Prăjitură cu mălai Alexandra Butnari- Parjoale de mamaliga cu ceapa caramelizata Ioana Tone - Za mamaligus Carmen-Ana - Tocanita de vacuta cu mamaliguta Mary Udrea -Mamaliguta cu surprizeBucataresele Vesele - Rulada de Mamaliga cu Ciuperci Piri Piri e Canela- Taci si-nghite! pentru Mãmãliga Party In bucataria vesela - Chiftele de soia cu mamaliga aromata si valeriana Laura Laurentiu - Friptura de vita la foc mic cu doua feluri de mamaliga Radu Groza - Mamaliga “cartofi prajiti”, cotlete de vitel si salsa Doina Varga - Mamaliguta in straturi cu branza si costita/sunca (proiectul “Mamaliga”) Aphextwinz Blog - Am pus-o de mamaliga Gina Bradea- Lasagna moldoveneasca ,mamaligoasa Alice Ciobanu - Mamaliga cu lapte Lucian Gavrilă (Food and Beyond) - Pseudo-polentologos (Fals tratat de mămăligologie) Uica Mihai - Mămăligă ori coleaşă Adriana Lucia Mara - Mamaliga Fripta Dia.daria - Mămăligă fiartă în lapte de cocos Postolache Violeta - Tochitura in cuib de mamaliga Claudia Rusu - Bulz taranesc cu oua de prepelita Geta Cipaianu - Minimămăligă în pături Iuliana Miu - Tartă cu blat de mămăligă şi spanac Cerasela Badr El-Din - Tarte din mamaliga cu branza brie Lili Liliana- Mamaliga in fel si chip Elena Toma - Ziua internationala a mamaligii sau "Mamaligari din toate tarile uniti-va!" Gabriela Petre - Mamaliga la gratar cu tocanita de ceapa Andreea Denisa-Dea's Cakes - Mamaliguta cu sote de ciuperci Brindusa - Chipsuri de mamaliga cu sos picant de bloody mary Dana Burlacu Visternicu - Mamaliga cu cartofi Iuliana Florentina Avram - Polenta taragna

Știai că în urmă cu 100 de ani românii mâncau mai multă mămăligă decât pâine? Iar, mai apoi, la sfârșitul celui de al II-lea Război Mondial, mai exact la Paștele din 1945, oamenii nu aveau nici mălai pentru mămăligă? 

Sunt recunoscătoare pentru vremurile pe care le trăim, chiar dacă suntem mult departe de o societate omogenă. Îmi place mămăliga foarte mult, ne numim țară de mămăligari și sunt mândră de asta. Chiar revista National Geographic a sărbătorit mămăliga ca brand de țară, în aprilie 2012, ceea ce m-a încântat să aflu. ''I love mămăliga!''

Salam de biscuiți

Salam de biscuiți cu nuci și stafide

Probabil că salamul de biscuiți este unul dintre dulciurile cele mai populare în România (nu are legătură cu faptul că se face chiar din biscuiți Popular ?!), dar și unul dintre dulciurile foarte ușor de preparat. Nu-mi explic din ce motiv la mine în familie nu se făcea, drept dovadă am fost nevoită să întreb în stânga și-n dreapta pentru o rețetă. Îmi imaginam, dar vroiam să cunosc ''tehnica''. Mereu mâncam salam de biscuiți prin vecini sau la scara blocului pentru că o vecină, o prietenă foarte bună din copilărie, Mădălina, și actuală prietenă de suflet, aducea cu fiecare ocazie. Când urcam la ea trebuia să aibă ceva dulce în frigider preparat de mama ei. De multe ori, salam de biscuiți cu rahat, uneori tort din biscuiți. Mai târziu acest desert a început să apară prin magazine așa cum au apărut tot feluri de dulciuri ''de casă'' fabricate industrial. Mamele și bunicile au început să cumpere mai mult și să prepare mai puțin, pe principul că se găsește orice de cumpărat, ele îmbătrânind, copiii mărindu-se, energia fiind tot mai slabă. Însă sunt plăcut surprinsă să descopăr cu fiecare zi tot mai multe doamne care prepară prăjituri adevărate de casă cu entuziasm și pasiune pentru dulciurile bine făcute cât și pentru încântarea familiei. Parcă nu este totul pierdut. Am senzația că românul începe să mânânce din ce în ce mai bine, are grijă ca ospățul să fie hrănitoar, aspectuos, armonios în arome, echilibrat ca și consistență, sănătos pe cât se poate, când se poate, iar pasiunea pentru dulciuri renaște odată cu educarea gustului în general. Minunat!

Am primit două rețete de salam de biscuiți, de fapt trei, dar cea din urmă este doar recomandare, așa că voi aminti doar două dintre ele. Una a venit din partea Patriciei, pe blogul ei vei găsi și alte rețete foarte interesante, iar Rocsy mi-a sărit în ajutor cu o rețetă de salam de biscuiți de post, cu nucă și nucă de cocos, foarte frumos prezentată.

Le-am citit, am urmat pașii, mi-am ajustat cantitățile și modificat ingredientele secundare și a rezultat multă compoziție pentru salamul meu de biscuiți. M-am jucat și l-am modelat în fel și chip. Foarte distractivă și dulce activitatea per ansamblu.

Ingrediente:

• 600 gr. biscuiți simpli
• 200 gr. zahăr
• 350 ml. lapte cald
• 200 gr. unt topit
• 4 linguri cu vârf de cacao
• 150 gr. de nuci, zdrobite în mojar
• 200 gr. de stafide
• esență de rom după gust
• coajă rasă de portocală

Preparare:

Dacă vrei să faci chiar din 600 de gr. de biscuiți trebuie să pregătești un castron mare pentru că sunt destul de mulți și vei avea nevoie de spațiu să amesteci compoziția bine.

Rupe biscuiții cu mâna în bucăți mici. După ce ai încălzit laptele împarte-l în două recipiente. Într-unul vei dizolva zahărul, iar în celălalt cacaua. Între timp topește untul, pe foc sau la microunde. Peste biscuiții mărunțiți adaugă siropul de lapte și zahăr, cacaua dizolvată în lapte, untul topit, nucile mărunțite, stafidele, esența de rom și coaja rasă de portocală. Amestecă cu două spatule sau chiar cu mâinile până se omogenizează bine. Pune o folie alimentară pe un spațiu întins, adaugă o parte din compoziție sub forma unui salam de ce dimensiuni dorești. Închide folia și rulează salamul, astfel încât să fie compact dar să-ți rămână folie în extremitățile lui, pe care o vei înoda. Repetă operațiunea până termini compoziția.

Eu m-am jucat și am făcut și niște mărgeluțe, bombițe, salămioare și salamuri. Acest desert trebuie să stea la frigider cam 2-3 ore înainte să îl tai. Tot la frigider se păstrează câteva zile. La temperatura camerei untul din compoziție se înmoaie, la fel și feliile de salam. Pentru că am făcut mult salam, multe bombițe și alte figurine, o parte le-am congelat. Când am poftă de dulce o să am la îndemână. Spor la joacă!

Mancarica de gutui

Mâncărică de gutui cu stafide și orez parfumat

Sunt foarte multe rețete de făcut într-o viață. De când acord mai multă atenție dezvoltării acestui blog, meniul a devenit foarte variat, am renunțat la o dietă sănătoasă, dar am început să micșorez porțiile, însă nu în toate cazurile. Desigur că sunt zile în care nu gătesc, zile în care experimentez, zile în care îmi fac poftele, zile în care reproduc rețetele altora și zile în care mănânc sănătos.

Rețeta de astăzi am preparat-o pentru prima dată, fiind tot prima dată când am gustat o mâncărică așa de specială. A fost ziua experimentului reproducerii unei rețete povestite de draga mea Gela. Când am auzit de '''mâncare de gutui'', mi-am spus că trebuie să fie un mod prin care să mă pot bucura de aroma și parfumul gutuilor fără să am senzația aceea înecăcioasă. Și așa a fost. După ce am scos rețeta din Cufărul cu bucurii mi-a fost foarte simplu să o reproduc. Ceea ce m-a convins a fost pasajul în care Gela povestește că este o mâncărică pe care o prepara bunica și o savura călduță, în ajunul Crăciunului, când se întorceau de la colindat. Tot povestea ei mi-a amintit de mamaia mea care punea gutuile la fereastră, așa că le-am pus și eu și m-am lăsat purtată de melancolia toamnei pe străzile troienite. Oh!, eram așa de mică, zăpada mare, troiene înalte, pe străzile Constanței. Trăiam mereu o aventură prin zăpadă. Și-ajungeam cu țurțuri la pantalonii de lână la fereastra albastră cu gutui, apoi în odaia dezmorțită de lemnele uscate troznind în sobă. Mă întorceam mereu cu o sacoșă mică, pepită, de cârpă, parcă făcută pentru mărimea mea, plină și grea. Ah, ce dor!

Părerea mea este că acest preparat deosebit poate fi gustare sau un desert mai consistent. Eu am făcut și un orez simplu, cu bob lung, fiert cu scorțișoară, 3 păstăi sparte de cardamom, 4 cuișoare și puțin piper. În continuare vă prezint varianta adaptată de mine după varianta descoperită în Cufăr.

Ingrediente:

• 3 gutui, spălate bine de puf, curățate și tăiate în felii
• 4 linguri de zahăr
• 2 linguri de făină
• 70 gr. de unt
• 2 linguri de stafide
• o lingură de miez de nucă zdrobit
• o bucată de scorțișoară
• un litru de apă
• un praf de sare

Preparare:

La foc mic caramelizează zahărul amestecând continuu, apoi pune gutuile feliate, scorțișoara și jumătate din cantitatea de apă (jumătate de litru). Lasă să fiarbă câteva clocote, apoi dă la o parte cratița și pune alta în locul ei. Topește untul și adaugă cele două linguri de făină, amestecând rapid. Adaugă compoziția cu gutui, amestecă din nou, completează cu restul de apă (trebuie să fie fierbinte), pune și stafidele și adaugă un praf de sare. Lasă să fiarbă la foc mediu aproximativ 10 minute sau până gutuile de înmoaie și se pătrund aproape de tot. E un preparat minunat ce se servește cald. Merge foarte bine cu orez fiert, parfumat de mirodenii orientale. Am adaugat direct în farfurie peste toată mâncărica o ploaie de nuci zdrobite. Perfect! Am mâncat porția de poză. Și mai am și în frigider vreo două porții. Poate chiar după ce tremin de scris încălzesc puțină mâncărică de gutui, că-i tare bună, parfumată și plină de povești.

Tocăniță de ciuperci

Unde mă uit e toamă și ghebe. Ciulama de ghebe. Tocăniță de ghebe. Ghebe marinate. La cules de ghebe. E oarecum suprarealist să-mi potolesc acum pofta de ghebe. Aici, în Norvegia nu se găsesc. Capriciul și-a atins apogeul când am ajuns să citesc din întâmplare tocănița de ghebe povestită de Maitre. Vrei, nu vrei, o s-o citești și tu, apoi te vei duce la cumpărături pentru că ți se va face o poftă de nestăpânit și vei face tocăniță de ghebe sau de ciuperci, în funcție de cât de ofertantă este piața. Eu n-am respectat rețeta Maestrului (nici n-am avut ghebe), dar citind-o, evident că m-a influențat. Asemănările și deosebirile te las pe tine să le identifici, dar nu cred că e cazul. Important e să te lași purtat de plăcerea gustului și de nelimitata imaginație.

M-am gândit să folosesc mai multe tipuri de ciuperci pentru a desăvârși tocănița, așa că am cumpărat câte o mână zdravănă din toate tipurile pe care le-am găsit la piață. Am adunat, să zic, un kilogram și ceva. Tu prepar-o cu ce ai la îndemână, oricum iese foarte, foarte bună. Iar dacă ai ghebe, folosește rețeta tocăniței povestite, se pretează mai bine.

Ingrediente:

• 1 kg de ciuperci de diverse soiuri (nu neapărat, poți folosi doar champignon), unele tăiate felii, altele mai mici, lăsate întregi
• ulei pentru prăjit
• 200 de gr. de bacon afumat, tăiat felii (poți folosi kaizer)
• 1 ceapă mare, tăiată julien
• o cutie de 400 de gr. roșii mărunțite în sos
• codițele de la o legătură de pătrunjel, tocate mărunt
• codițele de la o legătură mică de mărar, tocate mărunt
• o lingură de frunze de pătrunjel, tocate mărunt
• 2 căței de usturoi, zdrobiți cu lama cuțitului, apoi tăiați
• sare și piper, după gust

Preparare:

Pune la sotat ciupercile într-o caserolă adâncă sau în wok, adăugând doar sare, la foc domol, cu capacul pus, amestecând din când în când. După aproximativ 10 minute, ciupercile se vor înmuia și își vor lăsa apă. Scurge apa și mai sotează-le câteva minute. Dacă își mai lasă apă, scurge-o din nou. Nu trebuie să se înmoaie prea mult, doar puțin, adică să fie gătite pe jumătate.

Între timp, într-o tigaie, călește ceapa în două linguri de ulei, nu mai mult, timp de zece minute, la foc mediu, amestecând pentru a evita lipirea și arderea. Când ceapa începe să devină sticloasă, adaugă baconul și mai prăjește 3 minute. Adaugă apoi ceapa și baconul peste ciupercile sotate, cu tot cu uleiul rămas în tigaie și mai adaugă puțin ulei, roșiile mărunțite, codițele de pătrunjel și mărar tocate mărunt, sare și piper după gust. Gătește tocănița încă zece minute, la foc mediu, cu capacul pus. Când este gata, oprește focul, adaugă pătrunjelul tocat și servește-o imediat. Pregătește o mămăliguță și savurează parfumul, aroma cât și textura acestei tocănițe. Pentru gustul meu a mers și o mămăliguță rece, încălzită pe grătar cu puțin ulei de măsline și sare.

După ce-am trecut de ședința foto din curte, tot acolo am și mâncat, la răcoarea toamnei, alintată de ultimele raze de soare din acest an... Așa-i în Oslo, iarna soarele dispare complet.

Saramură de pește

Saramură de macrou

Am consultat, și de data asta, câteva rețeta înainte să mă apuc de saramură și m-am convins... Cei mai mulți o fac ca în Deltă, alții după rețete speciale, mulți se mândresc cu o saramură pescărească... Am auzit că pescarii fac saramura cu apă de Dunăre :)  Unii o fac așa cum au învățat în familie. Am găsit pe internet cel puțin cinci rețete cu diferențe considerabile. Rețete cu multă verdeață, numai cu crap, ori mix de pește, niciodată răpitori, fie ei și de apă dulce. În fine, nu sunt convinsă cum se face o saramură autentică, cum o fac pescarii, cei care au trăit cu felul ăsta de mâncare ca fel principal și cu salată de icre. Cert este că într-o lună ajung în România, iar tata sigur va face saramură, este rețeta pe care o folosesc și eu, la fel o face și mama, deci s-a transmis, nu știu cum pentru că-mi băgam nasul mai mult la mâncat și mai puțin la preparat, cum am mai spus-o. Rețeta s-a prins de mine, prin căi misterioase?! În plus voi merge și pe la ceva cherhanale. Musai, voi mânca saramură și, în mare parte, doar pește de apă dulce pentru că, aici, în Oslo, nu prea se găsește. Iar în vacanță, în Grecia, fac dietă cu pește-spadă.

Saramura, din câte știu eu, se face din pește de apă dulce. La mine în familie se făcea din crap și se mai face când ne întâlnim, că ne-am împrăștiat prin lume. Cum așa ceva nu se găsește aici, Albert, un prieten de pe facebook, m-a inspirat cu poza saramurii lui de macrou. La prima vedere nu am avut încredere, dar mi-am pus în plan să o fac, trebuia să-mi potolesc pofta. Numai bine că peste câteva zile, am primit, de la un amic de aici, și el constănțean, Boboc pe nume, cinci pești macrou pescuiți, curățați, eviscerați, numai buni de pus pe grătar. Am fost foarte fericită! Omul a împărtășit din captura lui și s-a nimerit într-un momet perfect!

Ingrediente:

- pește, macrou de data asta, spălat, curățat, uscat, condimentat cu sare și piper, preparat la grătar

- 1 ardei gras sau capia, copt la grătar, curățat de pielița arsă, tăiat cubulețe

- 2 roșii mari bine coapte, de grădină dacă se poate, făcute și ele pe grătar, curățate și tăiate cubulețe

- 1 ardei iute roșu; dacă nu e prea iute îl poți pune pe grătar, apoi în saramură, așa un pic perpelit. Eu am avut un ardei iute, atât de iute (bine că l-am gustat) că a fost nevoie să pun doar 3 rondele din el la toată saramura.

- câțiva căței de usturoi, curățați, zdrobiți cu lama cuțitului, apoi mărunțiți

- pătrunjel, codițele le tocați separat, frunzele separat

- puțin cimbru uscat sau proaspăt, o frunză de dafin

- mălai, ulei, piper boabe, sare.

Preparare: când peștii sunt aproape gata, pune la fiert un litru de apă cu sare, cimbru, dafin, codițele de la pătrunjel, boabele de piper, 2 linguri de ulei dacă folosești macrou (pentru un pește gras nu mai pune ulei), ardeiul iute, dacă folosești doar puțin, așa ca mine..., roșiile și ardeiul capia. Lasă să fiarbă maxim 10 minute. Pune peștii într-un vas adânc, presară peste ei usturoiul și frunzele de pătrunjel tocate. Pune și ciusca întreagă, dacă îți place iute sau dacă ai o ciușcă decentă și nu un diavol cum am avut eu. Când saramura e gata, toarn-o peste pește și acoperă cu un capac. Trebuie să stea așa ceva vreme, astfel încât aromele să se împrietenească, cel puțin jumătate de oră. Dacă pui și un prosop gros peste capacul vasului cu saramură o poți lăsa o oră. Îți garantez că vei obține un gust demențial. Cât timp saramura se odihnește, prepară o mămăliguță mai vârtoasă. Pregătește masa, cheamă-ți soțul, soția, copiii și bucurați-vă de o saramură foarte bună! Bea vin, cu măsură. Dacă mai rămâne ceva, nu-i problemă. Mâine va fi și mai bună. Încălzește-o în cuptor, iar mămăliga rece, frige-o pe grătar cu puțin ulei de măsline și sare. Enjoy!